Mai jos puteți vedea toate citatele extrase din cartea
Patericul românesc
Patericul românesc
Arhimandrit Ioanichie Balan
  • Mănăstirea Sihăstria
  • Neamț
  • 2005
  • 1
  • -
  • 811

"Ce folos este ca trupul să fie deșert de bucate, iar sufletul a-l umplea de păcate? Ce folos este a fi galbeni și ofiliți de post, iar de pizmă și ură să fim aprinși? Ce folos este a nu bea vin și a fi beți de veninul mâniei? Ce folos este a nu mânca cineva carne și cu hulele a rupe carnea fraților noștri? Ce folos este a ne opri de cele ce sunt uneori slobode și a face cele ce nu sunt niciodată slobode? Că Dumnezeu pe aceia îi iubește și îi cinstește, care se feresc de cele oprite."

Sfântul Antim Ivireanul
1650 - 1716
Sursa: Arhimandrit Ioanichie Balan, Patericul românesc, Editura Mănăstirea Sihăstria, Neamț, 2005, pp. 246-247

"Vorbirea, glumele și râsul în biserică sunt păcate contra Sfântului Duh, adică contra puterii dumnezeiești, căci prin acestea se disprețuiește sfințenia bisericii și se dă prilej de sminteală publicului. Ba, ceva mai mult, aceste urâciuni au devenit astăzi un obicei nedespărțit de biserică și de credincioșii săi."

Părintele Vichentie Mălău
1887 - 1945
Sursa: Arhimandrit Ioanichie Balan, Patericul românesc, Editura Mănăstirea Sihăstria, Neamț, 2005, p. 572
pagina 575 Virtutea răbdării

"Iată ultimul meu cuvânt: răbdare, răbdare, răbdare! Și când ți se va părea matale că ai gatit-o, ia-o din nou de la capăt: răbdare, răbdare, răbdare!"

Părintele Vichentie Mălău
1887 - 1945

(din dialogul purtat cu Părintele Cleopa Ilie)

Extras din următorul fragment:
Inainte de plecarea sa in Banat, au venit la batranul doi ucenici - ieromonahul Climent si monahul Cleopa - si cu multe lacrimi i-au zis: 
- Preacuvioase parinte, in curand vei pleca de la noi si nu ne vom mai vedea in viata aceasta. Spune-ne ultimul cuvant de folos. 
Iar parintele Vichentie, punandu-si mana pe grumazul parintelui Cleopa si cu cealalta lovind usor in masa, a zis: 
- Asculta, mata, parinte Cleopa, asculta ce-ti spune popa. Iata ultimul meu cuvant: rabdare, rabdare, rabdare! Si cand ti se va parea matale ca ai gatit-o, ia-o din nou de la capat: rabdare, rabdare, rabdare! 
- Dar pana cand, parinte Vichentie? 
- Pana la usa mormantului! Apoi, dragii mei, vom merge noi acolo in gradina raiului. Si acolo canta pasari asa de minunat! Si sunt copaci cu flori si fructe de aur! Si pajisti care vesnic infloresc. Si sunt izvoare cu ape limpezi! Acolo vom vedea cetele sfintilor. Acolo vom auzi cantarile ingerilor. Acolo vom petrece in veci cu Domnul. Deci, fratii mei, acolo in rai sa ne intalnim!
Sursa: Arhimandrit Ioanichie Balan, Patericul românesc, Editura Mănăstirea Sihăstria, Neamț, 2005, p. 575