Când păcatul există în lume nu ai libertate

"Păcatul te tulbură. Când păcatul există în lume, nu ai libertate. Păcatul te încătușează, te prinde. Când ești liber, ești curat. Simți că ești liber, ești curat. Păcătoșii sunt legați. De aceea în Biserică este Taina dezlegării de păcate, Spovedania. Omul nu poate fi legat de nimic altceva decât de păcat."

Părintele Sofian Boghiu
1912 - 2002

Trăind în păcat, omul se face centrul întregii existențe

"Trăind în păcat, omul se izolează, se cunoaşte numai pe sine însuşi şi face din sine însuşi centrul întregii existenţe. Cu cât se cufundă mai mult în păcat, cu atât prăpastia între timp și veșnicie devine mai mare în conştinţa și în inima lui."

Sfantul Iustin Popovici
1894 - 1979

După ce îl cunoști pe Hristos, îți vine greu să păcătuiești

"Poți să nu păcătuiești de frică. E o treaptă inferioară, bună și ea. Ori din dragoste: cum o fac sfinții și caracterele superioare. Dar și de rușine. O teribilă rușine, asemănătoare cu a fi făcut un lucru necuviincios în fața unei persoane delicate, a fi trântit o vorbă urâtă în fața unei femei bătrâne, a fi înșelat un om care se încrede în tine. După ce l-ai cunoscut pe Hristos îți vine greu să păcătuiești, ți-e teribil de rușine."

Părintele Nicolae Steinhardt
1912 - 1989

"Păcatul meu înaintea mea este pururea"

"Şi de dragostea mamei îţi vei aminti mereu, dar apoi o vei uita. Şi pe prietenii răposaţi îi vei pomeni, dar după o vreme vei amuţi. Şi de faptele tale bune îţi aminti, dar apoi le vei da la o parte. Însă păcatul pe care l-ai săvârşit acum patruzeci de ani, în fiecare dimineaţă îţi strigă: „bună dimineaţa,” şi în fiecare seară: „la revedere!” Strigă şi va tot striga, şi nu va amuţi nicicând în viaţa ta."

Sfântul Nicolae Velimirovici
1881 - 1956

Nu zăbovi în simțirile păcătoase

"În chiar clipa primirii până şi a celei mai uşoare simţiri a păcătoşeniei tale şi a primejdiei de a mai zăbovi în ea, adânceşte-te tot mai mult în tine însuţi şi cu o putere de cuget în­că şi mai mare biruieşte-te cu ameninţări şi imagini care zguduie; şi, folosindu-te de ele, clinteşte şi înmoaie inima ta împietrită, aşa cum un ciocan greu sfărâmă piatra cea vârtoasă."

Sfantul Teofan Zăvorâtul
1815 - 1891

Suflete al meu, pune început bun pocăinței!

"De unde voi începe a plânge faptele vieții mele celei ticăloase ? Ce începere voi pune, Hristoase, acestei tânguiri de acum? Ci ca un milostiv, dă-mi iertarea greșalelor. Vino, ticãloase suflete, împreuna cu trupul tău de te mãrturisește la Ziditorul tuturor. Și îndepãrteazã-te de acum de nebunia cea mai dinainte și adu lui Dumnezeu lacrimi de pocăință."

Sfântul Andrei Criteanul
660 - 740

Păcatul este o otravă care paralizează sufletul

"Să nu ții păcatul mult timp nemărturisit, pentru că păcatul e ca o otravă, așa cum spune Sfântul Macarie Egipteanul: paralizează sufletul! De aceea se află lumea actuală așa de afundată în neputință, pentru că nu se spovedește."

Părintele Petroniu Tănase
1914 - 2011

A te afla în păcat și a sta culcat e lucru diavolesc

"Nu mărimea, nici mulțimea păcatelor îl pierd pe păcătos, ci viața nepocăită. A păcătui e lucru omenesc, dar a te afla în păcat și a sta culcat e lucru diavolesc."

Sfântul Ierarh Tihon de Zadonsk
1727 - 1783

Credința trebuie să fie mai lucrătoare decât tentațiile păcatului

"Creştinismul opune păcatului virtutea şi sfinţenia, dar spre a înfrunta forţele organizate ale păcatului, credinţa trebuie să fie mai lucrătoare, mai puternică şi mai convingătoare decât tentaţiile păcatului. Lupta se dă la modul individual, comunitar şi politic. Biserica nu se poate rezuma la păcatul personal, ci trebuie să dispună de conceptele şi mijloacele luptei cu păcatul comunitar şi politic."

Ioan Ianolide
1919 - 1986
biblia-co-banner.png (38,665 bytes)

Citate pe autori