"Ştiința are totuşi, în ciuda multor adevăruri, şi multe falsuri. Evoluția speciilor unele din altele şi dovezile paleontologice în acest sens sunt în această falsificare „dictată” ideologic."

"În ce privește forma religiei în care ne găsim din moși-strămoși, neamul meu este ortodox răsăritean și nu înțeleg să fac nimic care să înjosească o credință (încărcată cu prestigiul unei tradiții) care pe mine nu mă împiedică deloc să evoluez spre oricât de înaltă și liberă perfecțiune."

"Baza empirică a științei obiective nu este ceva 'absolut'; știința nu construiește pe un fundament solid. Aceasta este mai degrabă o mlaștină deasupra căreia se ridică construcția teoriilor ei îndrăznețe. Ea este o construcție, ai cărei piloni se scufundă în mlaștină - dar nu pătrund într-un fundament solid, natural. A renunța să se pătrundă cu pilonii mai adânc, nu se face, ci se speră că pilonii vor rezista la greutatea clădirii, și se decide că rezistența oferită de piloni este suficientă cel puțin pentru un timp."

"Motivul pentru care fizica poate atinge așa o adâncime este că se restrânge la lucruri extrem de simple, abstractizând complexitatea lumii. De îndată ce un atom devine prea complicat, de exemplul heliul, ci predau ștafeta chimiștilor. Când problema devine prea complicată pentru chimiști, ei o predau biologilor. Biologii o predau des sociologilor și ei o pasează istoricilor."

"Nicio teorie științifică nu este vreodată concludent verificată, la oricâte teste ar fi rezistat cu succes. Iar această concluzie concordă cât se poate de bine cu istoria științei; chiar și o construcție intelectuală atât de bine atestată și atât de larg acceptată cum este fizica newtoniană, nu s-a dovedit pe veci imună la revizuire.[...] Știința își poate, desigur, ameliora teorile, transformându-le sau înlocuindu-le prin noi teorii care rezistă la toate testele cărora le-au făcut față cele vechi, și în plus la altele. Ea însă nu poate spune niciodată definitiv: Iată în sfârșit Adevărul despre Natură."