De la lacrimi de mânie la lacrimi duhovnicești
"Este bine să ştim că în vremea plânsului, cineva poate să înceapă cu lacrimile cele rele şi să termine cu cele duhovniceşti şi bune. De pildă, cineva plânge de necaz că nu s-a putut răzbuna pe cel ce i-a făcut lui pagubă. Dar, aducându-şi aminte de Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Care S-a rugat pe Cruce pentru binele celor ce L-au răstignit, spre a fi iertaţi de Părintele Său, acela se linişteşte şi începe a se căi din inimă, că a avut gânduri de răzbunare asupra celor ce l-au necinstit sau l-au păgubit. Astfel, cunoscându-şi greşeala, cere iertare de la Dumnezeu şi începe a se ruga pentru binele celor care l-au necăjit şi lasă toată răzbunarea sa la judecata şi dreptatea lui Dumnezeu. Aşadar, unul ca acesta a început cu lacrimile cele rele şi a terminat cu cele bune."
Numarul: 806 |
Părintele Cleopa Ilie
Citate asemănătoare
- Să nu vii să te împărtășești ca unul ce te împaci cu starea de păcătos
- Mânturea vine prin har
- Postul stinge văpaia patimilor
- Dumnezeu suie pe oameni la Sine pe scara Sfintei Liturghii
- Iubirea prespune neapărat sentimentul dorului
- Fiecare om este o altă mântuire
- Cum e să fii a lui Hristos?
- Cum se păstorește turma lui Hristos?
- Nu poate fi pace-n lume fără pacea lăuntrică
- Despre creștinii de azi