De ce sărutăm mâna preotului
Sfântul Ioan Gură de Aur
347-407
"Dacă aş întâlni un preot şi un înger m-aş pleca întâi preotului până la pământ şi i-aş săruta mâna sfinţitoare şi apoi m-aş pleca îngerului."
Numarul: 239 |
Sfântul Ioan Gură de Aur
Tag-uri:
“Spune-mi, te rog, unde-l vom pune pe preot, când cheamă Duhul cel Sfânt, când săvârşeşte prea înfricoşătoarea jertfă şi când atinge necontenit pe Stăpânul obştesc al tuturora? Cât de mare curăţie, cât de mare evlavie îi vom cere? Gândeşte-te ce fel trebuie să fie mâinile acelea care slujesc, ce fel trebuie să fie limba aceea care rosteşte acele cuvinte? Nu trebuie să fie oare mai curat şi mai sfânt decât oricare altul, sufletul care a primit atâta Duh? Atunci şi-n timpul Sfintei Liturghii şi îngerii stau împrejurul preotului. Tot altarul şi locul din jurul jertfelnicului se umple de puterile cereşti în cinstea Celui ce Se află pe jertfelnic” (“Despre preoţie” VI, 4).
Citate asemănătoare
- Biruirea patimilor
- Cel ce se conduce după dreptatea omenească este plin de sine
- Dumnezeu ne-a mântuit pe toți
- Ce adâncă trebuie să fie inima preotului
- Fii în lume ca Lot în Sodoma
- Preotul trebuie să se facă pildă și model vieții creștine
- Clevetirea și ura aproapelui
- Cinstește-ți soția
- Cea mai mare moștenire este copilăria fericită
- Despre amânarea căsătoriei
