"Dragostea pentru omenire este chiar cu totul de neimaginat, de neînțeles, este absolut imposibilă, dacă nu este însoțită de credința în nemurirea sufletului omenesc. Iar cei care, după ce i-au răpit omului credința în nemurirea sa, vor s-o înlocuiască, drept scop suprem al vieții, cu "dragostea față de omenire" sădesc în inima celui ce și-a pierdut credința doar germenele urii pentru omenire."

"Dragostea pentru omenire este chiar cu totul de neimaginat, de neînțeles, este imposibilă, dacă nu este însoțită de credința în sufletul omenesc. Iar cei care, dupa ce i-au răpit omului credința în nemurirea sa, vor s-o înlocuiască, drept scop suprem al vieții, cu “dragostea față de omenire” aceștia, zic eu, atentează la propria lor persoană, căci, în locul dragostei de omenire, sădesc în inima celui ce și-a pierdut credința doar germenele urii pentru omenire."

"În imaginea prezentă a lumii, liberatea e înțeleasă ca libertinaj, pe când adevărata libertate stă doar în depășirea propriului eu și a propriei voințe, astfel încât, la sfârșit, să ajungi la starea morală care să îți permită să-ți fii stăpân adevărat întodeauna și în fiecare clipă. Iar libertinajul dorințelor nu duce decât la înrobirea ta."

"Nu te speria singur, nu spune: “unde-i unul, nu-i putere”. Oricine dorește cu sinceritate adevărul, acela e deja teribil de puternic. [...] Lamentările despre dezamăgire sunt absolut stupide: bucuria de a vedea că edificiul se înalță trebuie să consoleze orice suflet și să-i potolească setea, chiar dacă deocamdată nu ai pus decât un fir de nisip la construcția lui. Singura ta recompensă este iubirea, dacă o meriți."

"Putem să ne înșelăm în ceea ce considerăm a fi o idee generoasă; dar dacă ceea ce luăm drept lucru sfânt este ceva rușinos și corupt, atunci nu vom scăpa de pedeapsa naturii înseși: țelurile rușinoase și corupte poartă în sine moartea și, mai devreme sau mai târziu, se vor condamna singure."