Zice Domnul: "Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie". Adevărata pocăinţă nu înseamnă doar a te căi pentru păcatele făptuite, ci a-ţi întoarce desăvârşit sufletul propriu de la întuneric la lumină, de la pământ la cer, de la sine la Dumnezeu. Pocăinţa fără această întoarcere desăvârşită nu este altceva decât o joacă cu Dumnezeu şi cu sufletul propriu. Iar cu Dumnezeu nu te poţi juca. El miluieşte pe cel ce se pocăieşte, dar loveşte cu mână grea pe cel ce nu se căieşte sau pe cel ce nu se căieşte sincer şi desăvârşit. Iar când El răneşte, rana este adâncă şi nimeni nu o poate tămădui în afară de El Însuşi.