Biografie
În scrierile sale, utilizează argumente logice încercând să demonstreze veridicitatea religiei creștine. Este unul dintre cei mai importanți teologi și filosofi creștini, ale cărui opere au modificat substanțial gândirea europeană. Opera sa constituie o punte de legătură între filosofia antică și cea medievală.
Augustin este unul din cei mai influenți gânditori, poate cel mai influent dintre toți, mai ales dacă ținem seama de faptul că inclusiv platonismul a influențat gândirea medievală prin intermediul lui Augustin. El rămâne o autoritate mai mult de o mie de ani după moartea sa, influențând, de exemplu, gândirea lui Descartes.
Înlocuiește concepția timpului ciclic cu aceea a timpului istoric, linear; istoria este “tămăduitoare” în sensul de drum către bine. Învățătura autentică este posibilă numai prin iluminare.
Omul se poate îndoi de multe dar nu și de certitudinea existenței sale (premerge raționalismul cartezian)
În actele Sinodului al VI-lea Ecumenic este numit "prea desăvârşitul şi binecuvântatul Augustin", acesta fiind "dascălul cel preaînţelept." Sinodul din Constantinopol din anul 1166, din vremea dinastiei Comnenilor îl numeşte "Ό Αγίος Αυγουστίνος" - "Sfântul Augustin."
În ciuda acestei vădite recunoaşteri publice, majoritatea lucrărilor lui nu au fost traduse în limba greacă până prin anul 1360, când Demetrios Kydones întreprinde o primă lucrare de traducere, iar unii autori ortodocşi încep să atragă atenţia asupra erorilor teologice pe care le găsim în teologia lui – mai ales cele din triadologie, care au dus la adăugirea Filioque în Crezul niceo-constantinopolitan – şi încep să-l privească drept unul dintre autorii cei mai importanţi pe baza lucrărilor cărora s-a ajuns la Marea Schismă dintre Răsărit şi Apus. Deşi unii ortodocşi l-au condamnat pe Augustin ca eretic, nu există nici o hotărâre sinodală de condamnare a acestuia sau a scrierilor lui.
Unii autori cu o perspectivă mai moderată asupra lui Augustin îl consideră: (1) fie un scriitor bisericesc care a făcut prea multe greşeli teologice pentru a putea fi considerat unul dintre Sfinţii Părinţi, dar totuşi un sfânt, (2) fie un scriitor bisericesc printre alţii din Biserica primelor secole (dar nu un sfânt) (3) fie un scriitor bisericesc care ar putea eventual purta apelativul de "Fericit".
Însă trebuie precizat că, în mod tradiţional, Biserica Ortodoxă nu face o distincţie de grad între termenii "fericit" şi "sfânt" (adică ultimul ar avea un grad de sfinţenie mai mare decât primul), ci una de categorie (e.g. cuvioşi, episcopi, mucenici, fecioare etc.
Există cel puţin două cărţi ale unor teologi ortodocşi contemporani în care se tratează explicit această chestiune: Locul Fericitului Augustin în Biserica Ortodoxă (ed. Sophia, București, 2002) a ieromonahului Seraphim Rose, în general favorabilă lui Augustin, amintind importanţa lui ca sfânt - cu trimitere la Confesiuni şi la scrierile lui devoţionale mai degrabă decât la cele teologice şi The Influence of Augustine of Hippo on the Orthodox Church [Influenţa lui Augustin de Hippona în Biserica Ortodoxă] de Pr. Dr. Michael Azkoul (ISBN 0889467331), care tinde să îl considere pe Augustin drept sursa tuturor erorilor creştinismului apusean. (O variantă mai condensată a acesteia a fost publicată sub titlul: Augustine of Hippo: An Orthodox Christian Perspective [Augustin de Hippona - o perspectivă creştin-ortodoxă].)
Surse:
1. http://ro.orthodoxwiki.org/Augustin_de_Hipona
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Augustin_de_Hipona
Augustin este unul din cei mai influenți gânditori, poate cel mai influent dintre toți, mai ales dacă ținem seama de faptul că inclusiv platonismul a influențat gândirea medievală prin intermediul lui Augustin. El rămâne o autoritate mai mult de o mie de ani după moartea sa, influențând, de exemplu, gândirea lui Descartes.
Înlocuiește concepția timpului ciclic cu aceea a timpului istoric, linear; istoria este “tămăduitoare” în sensul de drum către bine. Învățătura autentică este posibilă numai prin iluminare.
Omul se poate îndoi de multe dar nu și de certitudinea existenței sale (premerge raționalismul cartezian)
În actele Sinodului al VI-lea Ecumenic este numit "prea desăvârşitul şi binecuvântatul Augustin", acesta fiind "dascălul cel preaînţelept." Sinodul din Constantinopol din anul 1166, din vremea dinastiei Comnenilor îl numeşte "Ό Αγίος Αυγουστίνος" - "Sfântul Augustin."
În ciuda acestei vădite recunoaşteri publice, majoritatea lucrărilor lui nu au fost traduse în limba greacă până prin anul 1360, când Demetrios Kydones întreprinde o primă lucrare de traducere, iar unii autori ortodocşi încep să atragă atenţia asupra erorilor teologice pe care le găsim în teologia lui – mai ales cele din triadologie, care au dus la adăugirea Filioque în Crezul niceo-constantinopolitan – şi încep să-l privească drept unul dintre autorii cei mai importanţi pe baza lucrărilor cărora s-a ajuns la Marea Schismă dintre Răsărit şi Apus. Deşi unii ortodocşi l-au condamnat pe Augustin ca eretic, nu există nici o hotărâre sinodală de condamnare a acestuia sau a scrierilor lui.
Unii autori cu o perspectivă mai moderată asupra lui Augustin îl consideră: (1) fie un scriitor bisericesc care a făcut prea multe greşeli teologice pentru a putea fi considerat unul dintre Sfinţii Părinţi, dar totuşi un sfânt, (2) fie un scriitor bisericesc printre alţii din Biserica primelor secole (dar nu un sfânt) (3) fie un scriitor bisericesc care ar putea eventual purta apelativul de "Fericit".
Însă trebuie precizat că, în mod tradiţional, Biserica Ortodoxă nu face o distincţie de grad între termenii "fericit" şi "sfânt" (adică ultimul ar avea un grad de sfinţenie mai mare decât primul), ci una de categorie (e.g. cuvioşi, episcopi, mucenici, fecioare etc.
Există cel puţin două cărţi ale unor teologi ortodocşi contemporani în care se tratează explicit această chestiune: Locul Fericitului Augustin în Biserica Ortodoxă (ed. Sophia, București, 2002) a ieromonahului Seraphim Rose, în general favorabilă lui Augustin, amintind importanţa lui ca sfânt - cu trimitere la Confesiuni şi la scrierile lui devoţionale mai degrabă decât la cele teologice şi The Influence of Augustine of Hippo on the Orthodox Church [Influenţa lui Augustin de Hippona în Biserica Ortodoxă] de Pr. Dr. Michael Azkoul (ISBN 0889467331), care tinde să îl considere pe Augustin drept sursa tuturor erorilor creştinismului apusean. (O variantă mai condensată a acesteia a fost publicată sub titlul: Augustine of Hippo: An Orthodox Christian Perspective [Augustin de Hippona - o perspectivă creştin-ortodoxă].)
Surse:
1. http://ro.orthodoxwiki.org/Augustin_de_Hipona
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Augustin_de_Hipona
