"Iată, pot spune din experiența cu homosexuali credincioși, din experiența unora pe care îi spovedesc, nu sunt mulți, dar îi spovedesc, care, o dată ce sunt credincioși nici nu-și pun problema relației cu un alt bărbat, deci le e rușine de treaba asta. Și sunt foarte marcați săracii de treaba asta, că sunt în situația asta. Or, nu cred că se pune problema să absolutizăm starea asta căzută. Deci, clar e o boală, homosexualitatea este o boală care trebuie tratată, să nu-i zicem la rău bine acuma! Și împlinirea noastră în final e prin Dumnezeu."

"Astăzi, prin intensa socializare a homosexualităţii, slujitorii se confruntă cu o nouă problemă. Ea urmează reconştientizată şi căutate noi modalităţi în comunicarea cu aceşti oameni, care nu se mai simt păcătoşi, dar au senzaţia de o stare firească."

"La spovedanie se întâlnesc tot felu de păcate. Între acestea sunt mai ales: desfrâul, avortul și homosexualitatea. […] Asemenea păcate sunt foarte grele, degradând ființa omenească, iar canoanele sunt aspre, mai ales oprirea pe mulți ani de la Sfânta Împărtășanie."

"Presiunile sunt făcute de vicioși, de suprasaturați, de cei care nu mai cunosc alt idol decât trupul și plăcerile lui. Problema gravă este, că prin aceasta se legiferează egalitatea dintre bine și rău. Faptul că homosexualitatea poate să fie o alternativă la familie. Până la urmă este un atentat la familia însăși, la această instituție fundamentală a oricărei societăți."