Sfinți părinți

Se spune că Maica Domnului este supărată pe toți aceia care nu-i cer niciodată nimic! Ea este o nouă lume și cât poate Dumnezeu cu puterea, poate și Maica Domnului cu rugăciunea. Arată-te, deci, a fi un fiu cu inimă de copil al Maicii Domnului!

"Ea [Maica Domnului] este purtătoare de grijă şi organizatoarea generoasă a banchetului desfătării dumnezeieşti şi îndumnezeitoare; şi, simplu spus, Mama Celui care pentru bunătatea Lui negrăită S-a făcut frate al nostru, e procuratoare şi repartizatoare autentică a tuturor darurilor supranaturale şi necreate ale Duhului dumnezeiesc care se dau acum şi care sunt încă adunate în vistierie, prin care ne facem fraţi şi comoştenitori a lui Hristos."

"Ea [Maica Domnului] este şi cauză a celor dinaintea ei, şi patroană a celor de după ea, şi procurătoare a celor veşnice. Ea este tema profeţilor, obârşia apostolilor, temelia martirilor, postamentul dascălilor. Ea este slava celor de pe pământ, desfătarea celor din cer, podoaba întregi creaţii. Ea este început, izvor şi rădăcină a bunătăţilor negrăite. Ea este pisc şi desăvârşire a tot ce-i sfânt."

Căci nimeni din cei care după Hristos au vieţuit potrivit lui Hristos şi au străbătut în chip diferit calea Evangheliei n-ar fi ajuns la scopul şi sfârşitul fericit căutat fără conlucrarea ei [Maicii Domnului], precum nici fără ajutorul Duhului. Căci de unde altundeva ar fi avut parte de acesta decât prin Cea care este izvorul apei pururea vii şi al harului, aşa cum nici de luminările soarelui nu s-ar putea face părtaş cineva decât de la discul soarelui?"

"Împăratul universului a dorit frumuseţea tainică a acestei Pururea Fecioare, precum a prezis David [Ps 45, 12] şi, plecând cerurile [Ps 18, 10; 144,5], S-a pogorât şi a adumbrit-o [Lc 1, 35] sau, mai bine zis, S-a sălăşluit în ea Puterea enipostatică a Celui Preaînalt."

"Aşa cum înainte oamenii de pe pământ se uitau la cer şi se închinau lui Dumnezeu din pricina faptului că se spune că Acesta locuieşte în cer, căci zice [Psalmistul]: „Către Tine, Cel ce locuieşti în cer, am ridicat ochii mei" [Ps 122, 1], tot aşa mai apoi îngerii din cer se uitau la pământ şi la Fecioara din el şi Îl slãveau şi se închinau lui Dumnezeu, pentru că în Ea Cel Nearătat S-a făcut arătat, Cel Neîmpărtăşit S-a fãcut împărtăşibil, Cel Nevăzut S-a fãcut văzut de infinite ori infinit mai mult decât mai înainte în ceruri (...)

"Așa cum nimeni nu poate să vină la Tatăl decât numai prin Fiul (Ioan 14, 6), tot așa nici la Fiul, Care e Izvorul natural al Duhului Sfânt, din Care vine toată procurarea celor bune, nimeni nu poate să vină decât prin Mama Lui, care e partea dinăuntrul catapetesmei, sfânta sfintelor, din care Dumnezeu vorbește cu toată firea creată."

"Așa cum Una este Mama lui Dumnezeu Cuvântul, tot așa îndată după Dumnezeu, Ea este unul și același izvor care procură toate darurile Lui dumnezeiești și mai presus de fire, din care se adapă din belșug întreaga natură inteligentă; și de aceea nu în altul, ci numai în Ea singură pot fi dobândite intrarea la Dumnezeu și împărtășirea celor dumnezeiești. De aceea pe toți îi întoarce spre Ea însăși, îi adună și unifică între ei și cu Dumnezeu cum unifică centrul razele care de pe cerc spre el."

"Procuratoare generoasă a cuvântului nostru ni se va face însăși Mama Cuvântului, drept pentru care, punând în mâna Ei cârmele Cuvântului și făcând din Ea pilotul acestei plutiri, am îndrăznit cu înflăcărare să ne avântăm în oceanul harurilor ei, care fiind unul cu adevărat nemărginit, e de nestrăbătut chiar și pentru îngeri."

"Aşadar deci fecioria ne propune ca model al ei, viaţa Mariei, în care ca într-o oglindă fecioria îşi priveşte frumuseţea ei şi virtuţile exemplare. Maria a fost fecioară nu doar cu trupul ci şi cu mintea, printr-o dragoste sinceră unde nu este loc nici pentru făţărnicie nici pentru falsitate... Smerită la inimă, atentă, tăcută, iubitoare de citire a Sfintelor Scripturi nu îşi punea nădejdea în bogăţiile trecătoare ci în rugăciunile săracilor. Nu ieşea afară decât pentru a merge la templu şi atunci însoţită de părinţi sau cunoscuţi."

"Zid ești credincioșilor, Născătoare de Dumnezeu, Fecioară. Și apărătoare tuturor celor ce aleargă, la tine, Preacurată, căci tu te-ai mutat la ceruri, ca să fii solitoarea cea mai de aproape, pentru toți care cântă ție: Bucură-te, ceea ce ești plină de har, care întru Adormirea ta nu ne lași pe noi!"

"Icoanele ortodoxe ale Maicii Domnului se recunosc cel mai degrabă după cele trei stele - una pe frunte, a doua pe umărul drept, a treia pe umărul stâng. Aceste trei stele simbolizează fecioria Fecioarei Maria înainte de naştere, în naştere şi după naştere."